- delicvescénţã
- s. f., g.-d. art. delicvescénţei
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
delicvescénţã
Look at other dictionaries:
delicvescenţă — DELICVESCÉNŢĂ s.f. Proprietate a unor substanţe solide de a fi delicvescente. ♦ fig. Decadenţă, degenerare, degenerescenţă. – Din fr. déliquescence. Trimis de LauraGellner, 09.07.2004. Sursa: DEX 98 delicvescénţă (proprietate chimică,… … Dicționar Român
delicvescent — DELICVESCÉNT, Ă, delicvescenţi, te, adj. (Despre substanţe chimice) Care absoarbe vaporii de apă din atmosferă până la solubilizare. – Din fr. déliquescent, lat. deliquescens. Trimis de LauraGellner, 09.07.2004. Sursa: DEX 98 delicvescént (chim … Dicționar Român
delicvescént — (chim.) adj. m., pl. delicvescénţi; f. sg. delicvescéntã, pl. delicvescénte … Romanian orthography
